Viata la tara

E una din zilele acelea in care primavara incearca sa se instaleze..un strop de soare, un dram de vant ce adie usor si ghiocei..Mi-au inflorit ghioceii, simbolul etern al primaverii.S-au chinuit mult sa ramana in picioare zambind soarelui, s-au luptat cu friguri ingrozitoare, ninsori reci dar in final au triumfat. Eternul concept din basm : binele invinge rau...
Mi-a aparut zambetul pe buze, desi in ultima vreme starea de beatitudine s-a lasat asteptata..Nu as putea spune ca sunt fericita, dar nici nefericirea nu ma caracterizeaza.Sunt un om ok, o femeie cu responsabilitati, un suflet de copil, un copil mult prea rasfatat uneori, un inger fara o aripa, o furtuna de ganduri si o soapta pierduta...Sunt ceea ce nu te astepti tu sa fiu...
Imi place postura in care ma aflu acum si nu mi-as dori momentan sa fiu altceva.Sunt o mica "tarancuta" si-mi sade bine cu baticul pe cap..Viata la tara te maturizeaza, te transforma din copil in femeie..E dragut sa vezi cum trec copii de la scoala si iti zic "saru'mana", sau cum te trateaza vecinii ca pe o adevarata femeie ce poarta pe umerii ei povara unei gospodarii..
Obisnuiam sa dorm foarte mult atunci cand stateam la oras, acum trezitul la 5-6 dimineata a devenit un adevarat ritual..Am inlocuit cafeaua cu ceai, berea cu vinul de casa, iar navigatul pe internet s-a transformat in
alergatul prin curte cu treburi..Uneori e obositor, dar duminica iti dai seama ca a meritat sa muncesti o saptamana intreaga.Nimic nu se compara cu o cana de ceai negru bauta in fata casei sub razele soarelui, cu ciripitul pasarelelor, cu trosnitul lemnelor in soba la ceas de noapte..Si bucuria mea va fi deplina atunci cand imi vor inflori florile..
Acum timpul s-a scurs..iar treaba nu suporta amanare:)