Anii de liceu..

Viatza de liceean..si ce liceean..La unul din cele mai de seama colegii din orasul meu.Cata mandrie, responsabilitate si atitudine pe capul meu..
Daca va spun k azi am plans ca s-a incheiat viatza mea de licean vetzi rade?Azi am fost toata ziua melancolica numai la gandul ca de azi sunt Fosta eleva a Colegiului National ... ..Timpul s-a scurs parca prea repede si e ireversibil...Mi-as dori sa il pot intoarce, sa mai fiu macar pt o saptamana eleva in clasa a 9a la liceu..dar e imposibil..
In cartea vietii s-a mai scris un capitol.Un capitol plin de amintiri nemuritoare.Amintiri pe care anii nu le vor sterge caci s-au intiparit adanc in inima noastra..Vom deschide din cand in cand sertarul in care se gasesc si vom retrai cei 4 ani de liceu cand lumea era a noastra,cand timpul tzinea cu noi si nimic nu era imposibil.
Nu credeam vreodata ca voi ajunge in stadiul in care s regret ca se termina acesta perioada frumoasa a adolescentei mele.Nu mi-am imaginat nicicand ca vor ramane atatea amintiri, ca voi legat atatea prietenii, ca voi cunoashte atatzia oameni minunati care m-au ajutat sa ajung cine sunt astazi..Imi voi aduce aminte cu drag de zilele cand ma trezeam cu greu dimineatza ca sa ajung la scoala( atunci le uram, astazi imi lipsesc), de chiulurile absolute normale ( era mai acceptabil un absent decat o nota de 2), de lucarrile neanuntzate si de tezele atat de temute..
Frumosii ani de liceu cand ne-am format personalitatea, cand ajteptam cu nerabdare pauzele sa mergem pe vale, cafeaua de la posta, covrigul de la politzie...amintiri scumpe.
Trag linie si intorc pagina..De azi liceul a devenit amintire nemuritoare ce va dainui veshnic in inima mea!!

(Acest post este sub influentza melancoliei)