Tu....

Sunt un copil..care nu stie foarte multe lucruri..doar esentialul...Ash vrfea sa fiu un copil mereu, sa am acelasi rosu in obraji si peste catziva ani, sa pot zambi mereu chiar daca sunt trista..
Am plecat la timpul meu..cand am crezut ca e necesar, dar ceva parca inca ma mai leaga de tine...Pana si visele duc tot la tine..Cum pot sta in aceasi incapare cu tine pretz de cateva ore fara sa nu te privesc sau sa simt ceva?e absurd...Toata lumea stie ce insemni pt mine dar tu refuzi sa vezi asta...Iti soptesc zi de zi dar te faci k nu auzi...Uneori simt k am ajuns la capatul puterilor..Pun punct pt moment, dar cand te revad...totul se schimba..Gasesc fortza necesara pt a continua, pt a zambi si a fi indiferenta..Repet mereu inainte de a ma intalni cu tine tot ce m-au invatzat prietenii dar cand te vad inima imi bate ca nebuna..Ma uit la tine si zambesti...zambesc si eu desi e tare greu...
Stiu k esti confuz..dar hotaraste-te odata..nu vezi k nesigurantza asta imi face rau?M-am luptat sa nu te sun, sa nu te mai vad, am incercat sa imi ascult vocea care ma indemna sa renunt inainte de a incepe sa sufar. In fiecare zi imi spuneam ca este ultima. Dar nu eram convinsa. Nu puteam face din asta un joc de putere, vroiam sa las orgoliul deoaprte. Nu imi sta in fire sa renunt si poate imi doream sa sufar, pentru ca sufetinta este si ea un mod de a simti, mai putin chinuitoare decat a te intreba « ce ar fi fost daca » pentru totdeauna...
oricum..iti multumesc pentru marti...si stii...? Vrei o printzesa? Atunci fii tu insutzi un prinz!!