E un pic racoare afara...Si totushi e soare.De cateva ore sunt deprimata si foarte sensibila.Simt k totul se prabuseshte in jurul meu si raman intr`o pustietate infinita.Stii am realizat multe intr`un timp relativ scurt.Nu conteaza cum esti, ce esti, cine esti, potzi fi matur sau imatur, frumos sau urat, destept sau prost dreptul la iubire nu tzi`l poate lua nimeni!Am intzeles mult prea tarziu asta si de aceea m`am simtzit oarecum inferioara pt k am simtzit k nu am iubit niciodata, dar azi... azi s`au schimbat multe..Am intzeles k nu e important cum e sau cine e prietenul tau, important e sa fie acolo cand ai nevoie de el, sa te ajute sa te ridici cand cazi, sa itzi faca promisiuni (desi false, dar sa te minta frumos).Seneca spunea candva :"Daca vrei sa fii iubit iubeste!".
Dragostea se poate defini drept o relatzie interumana caracterizata prin libera alegere, afectivitate si pretuire RECIPROCA in absentza unor constrangeri de ordin social..Imi revine acum in minte monologul lui Stefan Gheorghidiu (C.Petrescu-Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi) despre iubire.. "Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeţi că nu e loial s-o jigneşti, să înşeli atâta încredere. Pe urmă te obişnuieşti cu surâsul şi vocea ei, aşa cum te obişnuieşti cu un peisaj. Şi treptat îţi trebuieşte prezenţa ei zilnică. Înăbuşi în tine mugurii oricăror altor prietenii şi iubiri. Toate planurile de viitor ţi le faci în funcţie de nevoile şi preferinţele ei. Vrei succese ca să ai surâsul ei. Psihologia arată că au o tendinţă de stabilizare stările sufleteşti repetate şi că, menţinute cu voinţă, duc la o adevărată nevroză. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început, patologic pe urmă." e citatul care ma caracterizeaza..
iubirea implica mai mult decat se vede la suprafatza. O data intrat intr`o relatzie nu poti iesi atat de usor.E ca si cum 2 oameni ar construi o casa.Daca unul dintre ei vrea sa se mute si hotaraste sa isi ia partea de materiale folosite la constructzia caminului , atunci toata cladirea risca sa se darame.E la fel ca si cum ai incerca sa despartzi doi siamezi deoarece constientizezi faptul ca in urma acestei despartziri unul din ei risca sa moara si exista riscul ca si celalat sa raman cu anumite deficientze.Asha e si in iubire.Daca unul pleaca celalalt e distrus, suferintza ii va acapara sufletul si toata viatza se va hrani din amintiri...
"Trebuie să se ştie că şi iubirea are riscurile ei."