:)

Acum am o stare foarte ciudata in sensul pozitiv al cuvantului. tocmai de asta probabil ca azi o sa ies sa ma plimb.. pentru ca ninge . si ma simt ca un copil jucaus... mi-e dor de zilele de iarna in care ma duceam cu saniutza sau stateam la gura sobei si beam lapte cu miere si scortisoara. Desi am crescut am pastrat in suflet amintirile copilariei, frumusetea unei zile de iarna si speranta zilei de maine:).. Azi sunt o femeie cu suflet de copil!

Haos

Deci..declar haos total in viata mea:).
Intotdeauna am fost oarecum multumita de felul in care arat. Ma simteam bine in pielea mea asta pana duminica seara cand am decis eu asa dintr-odata ca e cazul sa trecem la dieta, mancaruri sanatoasa.Sa stii ca nu e usor, mai ales cand vine vorba de mine ca eu-s o pofticioasa si jumatate.Dar ma chinui, si ma chinui si rezist eroic inca.. Dar partea nasoala e ca parca organismul meu functioneaza total pe dos. Daca inainte nu aveam pofta de mancare acuma imi vine sa mananc orice. Am o pofta de mancare ceva de speriat. asa ca de dimineata m-am hranit cu un iaurt cu cereale, am mai luat ca gustare intre mese un baton de cereale, la pranz am gustat cartofi fierti, dupa aceea am mai mancat un iaurt si sa vad ce mai mananc diseara. Am mai multe sanse sa ma ingras decat sa slabesc.
Trecand pe langa pasarica mea cu slabitul, mai am un pitic pe creier.Daca o buna perioada am fost bruneta de vreo 3 luni sunt blonda ( poate un pic cam blonda) si nu imi mai place.Deci trebuie sa schimb iar nuanta parului si inca nu m-am decis care va fi..
Cert e ca am nevoie de o schimbare.. si nu doar fizic. Si ma mint frumos singura ca mi-am facut ordine in viata si stiu ce vreau, cum vreau, cand vreau si de la cine vreau.. Dar nu e deloc asa..
Si uite-asa s-a instalat haos general in viata mea...

Azi nu!

Azi nu vreau sa aud de nimeni si de nimic.. Azi vreau sa fiu eu cu mine in butoiul cu melancolie.Atat.
Azi nu stiu ce vreau, ce-mi doresc, ce am, ce am pierdut.Azi nu stiu nimic.
Azi sunt ofticata, ciufuta, intoarsa pe dos.Azi nu sunt eu.
Maine poate voi redeveni eu...

she's back

nu am mai scris de mult...de prea mult timp..stiu si ma simt vinovata draga blogule. mi-ai lipsit. am realizat ca aici sunt toate amintirile mele, toaata viata mea de pana acum si o mare parte din sufletelul meu.
nu vreau acum sa-ti povestesc tot ce am facut..vreau doar sa-ti povestesc despre ceva anume.
A reaparut cel care imi dadea energie cat sa zambesc o saptamana intreaga, cel care imi punea zambetul pe buze si imi colora cerul. E EL, prietenul meu pe care ma pot baza intotdeauna chiar daca de cand s-a intors e mai ciudat asa de felul lui, dar eu tot tin la el.
A ramas acelasi pt mine dar el s-a schimbat.
NU  am curajul sa-i spun ca de cand s-a intors parca s-au retrezit vechi sentimente. Si ma lupt cu toata fiinta mea sa le inabus pentru ca nu vreau sa stric prietenia dintre noi. Mi-e pea drag omuletul acesta. Nu gasesc niciun cuvant potrivit care sa il descrie perfect. E unic prin felul lui de a fi. Si ma innebuneste parfumul lui. Si imi vine sa il sarut dar mie- teama. Ma lupt cu dorinta asta a mea, dar mi-e teama ca intr-o zi nu o voi mai putea stapani..
Nu imi mai gasesc cuvintele la ora asta. sunt prea somnoroasa. De fapt imi pica ochii-n gura, dar dorinta de a il vedea si faptul ca vine la mine ma tin treaza.. Si nu regret niciun sacrificiu pe care-l fac pt el, pt noi, pentru prietenia noastra:)

random thoughts

Am ramas aceeasi eu...aceeasi stea desprinsa de pe cer si cazuta pe un taram ciudat...azi nu am chef sa vorbesc..azi vreau doar sa citesc o carte buna, sa beau un ceai cu lamaie si sa fumez linistita tigara..
e aproape miezul noptii..parca e cea mai lunga noapte din cate au fost vreodata..nu stiu de ce...poate ca e din cauza singuratatii..
nu imi doresc nimic in mod special acum..doar sa schimb cateva vorbe cu cineva..

fara cuvinte...

                                                         Sah
                                                                                de Marin Sorescu




Eu mut o zi albă,
El mută o zi neagră.
Eu înaintez cu un vis,
El mi-l ia la război.
El îmi atacă plămânii,
Eu mă gândesc un an la spital,
Fac o combinaţie strălucită
Şi-i câştig o zi neagră.
El mută o nenorocire
Şi mă ameninţă cu cancerul
(Care merge deocamdată în formă de cruce),
Dar eu îi pun în faţă o carte
Şi-l silesc să se retragă.
Îi mai câştig câteva piese,
Dar uite, jumătate din viaţa mea
E scoasă pe margine.
-O să-ţi dau şah şi pierzi optimismul,
Îmi spune el.
-Nu-i nimic, glumesc eu,
Fac rocada sentimentelor.

În spatele meu soţia, copiii,
Soarele, luna şi ceilalţi chibiţi
Tremură pentru orice mişcare a mea.

Eu îmi aprind o ţigară
Şi continui partida.

Ploua!!

Ploua..si ploua continuu..si nu vrea sa se opreasca..ma enerveaza ploaia asta..Ma tine in casa si eu am treaba..Si ma deprima vremea..si pe mine si pe animalutele din curtea mea..Pisoii s-au ascuns, catelul meu tremura ca ii este frica de tunete si fulgere, puii s-au pitit intr-un colt si asteapta linistiti zilele cu soare..
Vreau vara, soare, mare, vreau nopti tarzii si apusuri frumoase..Vreau seri racoroase sa pot iesi si eu la alergat, zile in care sa pot adormi in iarba citind o carte..Vreau ploi calde de vara si vantul care sa adie usor..Vreau la tine:X..
Si uite asa arata un om care sta la curte si mai si munceste..

Sava...si restu-i legenda...

Motto: "Chiar daca...
N-o mai vezi zambind,
Chiar daca....
Chiar daca n-o mai simti venind,
Chiar daca...
Chiar daca nu-ntelegi cum s-a-ntamplat,
......
Chiar daca lumea s-a-mpartit subit la doi.
Chiar daca viata v-a speriat,
Chiar daca stii, el n-a uitat
Si telefonul suna,
Suna mereu....
Ce mult te-a iubit! Ce mult te-a iubit!
Cat te-a iubit de mult..."

 Din seria povestilor muritoare...
Cand m-am gandit prima oara sa scriu despre tine continutul articolul era altul.Acum s-a schimbat total..Acum totul e trecut...
Credeam ca sunt un om complet, ca nu imi lipseste nimic...asta pana cand te-am intalnit pe tine si am realizat ca am multe goluri, ca nu sunt o fiinta desavarsita, ca imi lipseste o jumatate..Am sperat ca tu esti partea care imi lipsea, ca tu poti fi cel care imi calauzeste pasii si imi ia durerile cu mana, ca imi vei colora cerul in mii de culori si ca ma vei ajuta sa ma ridic atunci cand voi cadea.. Se pare ca m-am inselat..Sau poate ca nu...Imi amintesc cum imi spuneai de atatea ori ca esti nociv, dar refuzam sa constientizez asta...Stiai ca voi pleca desi ma chinuiam cu atata putere sa te conving ca nu am sa o fac nicicand..
Imi amintesc toate serile petrecute in balcon, fiecare cuvant pe care mi l-ai spus, fiecare muscatura si fiecare vorba fara sens pe care am rostit-o eu..Ma pierdeam in privirea ta si ma regaseam atunci cand veneai si ma sarutai usor..Imi placea sa ma prefac ca dorm in timp ce tu te imbracai si plecai grabit la servici uitand sa ma saruti...Te asteptam cu nerabdare sa te intorci acasa...
Am invatat multe de la tine si iti multumesc..
As vrea sa te urasc dar nu pot...poate mi-ar fi mult mai usor..Nu credeam ca o sa ma doara atat de mult despartirea asta...Si stii ce e cel mai rau? Ca de cate ori voi citi presa imi voi aminti de tine, de cate ori voi asculta Alina Manole imi voi aminti de tine, de fapt... mereu imi voi aminti de tine..
Acum te las...Sa te gandesti din cand in cand la mine...Si nu uita sa te maturizezi un pic..si pastreaza curatenia...si nu uita sa mai si mananci...si...


Ps: "Sava si restu-i legenda!"

------------------------------------------------------------------------------
Later edit: Iti mai aduci aminte cum obisnuiai sa imi spui seara in balcon ca sunt un om fain si ca merit ceva mai bun?Cum aveai atacuri de panica ca te urmareste cineva desi in casa eram doar noi?Cum te enervam si tu incercai sa ma musti?
In fond mi-ar placea sa ramanem prieteni, sa pot sa te sun atunci cand am o problema, cand sunt nervoasa sau am chef sa omor pe cineva, cand sunt melancolica si imi vine sa plang sau cand tamplele-mi sunt gata sa explodeze de fericire..
Si daca inca te mai sun nu o fac pentru ca te iubesc, o fac pentru ca stiu cat de iresponsabil poti fi uneori si mie imi pasa de cei din jur..Stiu ca uiti sa mananci cu zilele, ca iti pierzi timpul la bere cu prietenii, ca ti se aduna o tona de rufe murdare pe care uiti sa le speli si tocmai de asta te sun sa iti reamintesc sa revii cu picioarele pe pamant...

Toi et moi

Hai sa ne prindem de mana si sa alergam prin ploaie...Sa lasam vantul sa se joace in parul nostru, sa dansam desculti prin iarba moale, sa ne imbratisam ca si cum nu ne-am fi vazut de cativa ani...Hai sa uitam de toti si de toate pentru un moment, sa uitam de grijile cotidiene, de povara ce o purtam pe umeri si sa fim doar noi...Hai sa uitam ce suntem adulti, sa fim doi copii ce se iubesc si se bucura de mare, de apusurile tarzii si de soarele ce ne mangaie fata...Prinde-ma de mana si hai sa fugim undeva departe..undeva unde sa fim doar noi....Tu si Eu.

-----------------------------------------------------------------------------------------

Later edit: "-Mama, tata miroase ca un tren"- Lorelei - Ionel Teodoreanu.

You're still the one...

De ce tu?...Simplu :

• pentru ca ma corectezi atunci cand gresesc ( e grea limba romana;)) )
• pentru ca esti nociv
• pentru ca iti amintesti tot ceea ce iti spun
• pentru ca nu pot sa te contrazic si asta ma enerveaza :)
• pentru ca m-ai determinat sa citesc presa in fiecare dimineata ( asta doar asa de dragul tau;) )
• pentru ca vrei o luna patrata..
• pentru ca reusesti sa ma enervezi atat de tare incat te-as bate
• pentru ca m-ai invatat atatea lucruri minunate 
• pentru simplu fapt ca existi!